amintiri despre praf

am batut strazile tarandu-mi gandurile prin praf
il iubesc
il urasc
la fel de intens…in acelasi timp..inexplicabil
l-as fi adus cu mine oriunde si l-as fi recompus chimic.. virtual.. holografic… cu dragoste...cu ura…cu indiferenta…da, recunosc…traversez orasul cu indiferenta…zilnic.
Ma leaga de el nostalgia unor momente… si atat… o zi cu ploaie printre teii infloriti de pe Popa Tatu…o primavara cu galben de forsythia mancand napolitane pe un gard in cotroceni…mirosul bibliotecii centrale universitare…verdele din gradina icoanei... si chiulul pentru un soare splendid… cafeneaua de la litere... si mirosul de fum…
un filtru care ma ajuta sa respir alaturi de restul lumii in care vreau sa ma pierd, dar cu care nu vreau sa ma identific
orasul asta ma drogheaza ca sa-l pot privi cu lucidate .. ma isterizeaza ca sa-mi pot pastra calmul… ma aduce la disperare ca sa nu ma pot lipsi de el…
(2006)